La convocava l'associació Colors Sitges Link en suport a les víctimes de l'agressió homòfoba que va tenir lloc a Sitges la passada nit de cap d'any i la resposta ciutadana ha estat multitudinària, una plaça de l'Ajuntament plena de gom a gom i també àmplia representació política i institucional amb presència de la Consellera d'Igualtat i Feminismes Tània Verge, el president de l'Observatori contra l'Homofòbia, Eugeni Rodríguez, a banda de l'alcaldessa Aurora Carbonell i gairebé tots els

Recuperem aquí fragments inèdits de l'entrevista amb l'artista i educadora Violeta Ospina que no vam poder utilitzar en el seu moment. Partint d'una preciosa metàfora sobre la maleta del gat Fèlix, Violeta recull l'experiència i fragilitats que comporten la seva condició de migrant i el com i el per què abraça la indisciplina de sde la seva pràctica artística.

Micaela Ghițescu era studentă a Facultății de Filologie din București când a fost arestată, implicată în procesul ambasadelor, “lotul francez”, și condamnată la 4 ani de detenție politică din care a făcut trei. Pretextul a fost corespondența pe care a avut-o cu Marcel Fontaine, fostul director al Liceului Francez din București, o corespondență cât se poate de banală dar care a transformat-o pe Micaela Ghițescu într-un „duşman al poporului". Prima acuzație a fost de „crimă de înaltă trădare", apoi a

Zidul despărțitor se numește cartea scrisă fără creion și hârtie, gândită de către Annie Samuelli în anii de detenție politică. 12 din cei 20 cât fusese pedeapsa inițială. Două decenii de muncă silnică pentru crimă de înaltă trădare. Annie și sora ei, Nora, au fost judecate în așa numitul „proces al bibliotecilor americană și engleză” și s-au trezit, dintr-o dată, în lumea din spatele gratiilor despărțitoare. Femei din generații, etnii, clase sociale și credințe diferite au fost supuse, ani în șir,

En aquest nou Auxiliar de Chris Cutler, Beethoven és reinterpretat amb eines elèctriques, alhora que els membres d'una orquestra s'equipen amb tota mena d'objectes de menjador, mentre ràdios, gramòfons i telèfons exploren la seva nova vocació com a instruments musicals i esdevenen subjectes de composició formal.

Recuperem aquí fragments inèdits de l'entrevista amb Alberto Berzosa que no vam poder utilitzar en el seu moment.

Publicat originalment com un fragment ocult del programa, aquest text va ser extret i adaptat per Megan Prelinger d'una columna editorial titulada "Poles and Zeros", publicat a "Proceedings of the Institute of Radio Engineers" el septembre de 1961. El text es remunta a la primera vegada en què es va utilitzar el terme "ràdio", reconstruint així una cronologia del seu ús abans d'esdevenir un concepte habitual i estès.